test

3 intrări

32 definiții pentru test

TEST1, teste, s. n. 1. (Psih.) Probă prin care se examinează funcții senzoriale- motorii sau mintale, nivelul dezvoltării intelectuale, aptitudinile etc. 2. Probă (scrisă sau orală) de verificare a cunoștințelor. ◊ Test-grilă = probă scrisă sub formă de grilă. – Din fr., engl. test.

TEST2, teste, s. n. Înveliș calcaros sau chitinos care protejează corpul unor moluște, crustacee etc. – Din fr. test.

ȚEST, țesturi, s. n. 1. Obiect de lut ars sau de fontă de forma unui clopot, cu care se acoperă pâinea, mălaiul etc. puse la copt pe vatra încinsă. 2. (Pop.) Carapace de broască țestoasă. – Lat. *testum.

TEST1, teste, s. n. Probă prin care se examinează, în psihologia experimentală, unele aptitudini psihice și fizice ale unei persoane; p. ext. materialul (fișe, tablouri, scheme etc.) cu care se face această probă. – Din fr., engl. test.

TEST2, teste, s. n. Înveliș calcaros sau chitinos care protejează corpul unor moluște, crustacee etc. – Din fr. test.

ȚEST, țesturi, s. n. 1. Obiect de pământ sau de fontă de forma unui clopot, cu care se acoperă pâinea, mălaiul etc. puse la copt pe vatra încinsă. 2. (Pop.) Carapace de broască țestoasă. – Lat. *testum.

TEST, teste, s. n. Probă prin care se examinează aptitudinile fizice și psihice ale unei persoane, p. ext. materialul (fișe, caiete, tablouri etc.) cu care se face această probă.

ȚEST, țesturi, s. n. 1. Un fel de capac de pămînt sau de tuci, cu care se acoperă pe vatra înfierbîntată pîinea, plăcinta etc. puse la copt. Încălzise țestul și băgase o plăcintă să se coacă. ISPIRESCU, la CADE. 2. Carapace de broască țestoasă. Ea se duse apoi, luă un țest de broască... și începu să adune în el alifia. SLAVICI, la CADE.

test (probă, carapace) s. n., pl. téste

*test-grílă s. n., pl. téste-grílă

țest s. n., pl. țésturi

tést (probă, înveliș) s. n., pl. téste

țest s. n., pl. țésturi

ȚEST s. 1. v. carapace. 2. (Transilv. și Ban.) cerine. (~ pentru copt pâinea.)

TEST1 s.n. 1. Încercare; experimentare, experiment. ♦ Probă prin care, în psihologia experimentală, se pot examina unele aptitudini fizice și psihice ale unei persoane; (p. ext.) materialul folosit pentru această probă. 2. Determinare experimentală a rezistenței și funcționării unei piese, unui aparat, unei instalații etc.; încercare, probă. ♦ Mijloc fizic sau chimic de recunoaștere și măsurare a unui fenomen, proces biologic etc. ♦ Test-film = film folosit pentru verificarea și reglarea aparatului de proiecție. ◊ Test-meci = meci internațional menit să stabilească o ierarhie neoficială în rugbi, crichet etc. [< engl., fr. test].

TEST2 s.n. Carapace la foraminifere, radiolare, arici. ♦ Cochilia moluștelor. [< fr. test, cf. lat. testum].

TEST1 s. n. 1. încercare; experimentare, experiment. ◊ probă în psihologie, pedagogie etc. pentru a examina unele aptitudini fizice și psihice ale unei persoane. 2. mijloc fizic sau chimic de recunoaștere și măsurare a unui fenomen, proces biologic etc. 3. determinare experimentală a rezistenței și a funcționării unei piese, unui aparat, unei instalații etc.; încercare, probă. (< fr., engl. test)

TEST2 s. n. carapace la foraminifere, radiolari, arici. ◊ cochilia moluștelor. (< fr. test, lat. testum)

TEST1 ~e n. Probă-standard folosită în psihologia experimentală pentru examinarea aptitudinilor psihice și fizice ale unei persoane. /<fr., engl. test

TEST2 ~e n. Strat protector, calcaros sau chitinos, care acoperă corpul unor vietăți (moluște, crustacee etc.). /<fr. test

ȚÉST ~uri n. 1) Capac în forma de clopot, cu care se acoperă pâinea pusă la copt pe vatra încinsă. 2) pop. (la broaștele-țestoase, raci etc.) Înveliș dur, format din tegumente osoase care protejează corpul; carapace; țeastă. /<lat. testum

țest, țesturi, s.n. (reg.) 1. craniu, țeastă. 2. carapace. 3. scheletul de lemn al șeii. 4. gaură în țărmul râurilor unde se ascund peștii.

țest n. 1. înveliș osos: țesturi de broaște; 2. cuptoraș de lut ars în care țăranca coace pâinea, azima și coca: îi puiu în cap țestul și rabdă în tăcere PANN. [Lat. TESTUM].

țest n., pl. urĭ (lat *tĕstum, cl. téstum, capac de lut; it. pg. testo, fr. têt, sp. tiesto. V. țeastă). Carapace, troacă (la broasca țestoasă). Vas de lemn în care se pune aluatu ca să dospească cînd facĭ pîne în casă. Scheletu șeleĭ, peste care se’ntinde pelea.

ȚEST s. (Transilv. și Ban.) cerine. (~ pentru copt pîinea.)

țest s. v. CARAPACE.

expozíție-tést s. f. Expoziție în care se prezintă mostre pentru testare ◊ „Filiala din Cluj-Napoca a Asociației Române de Marketing a organizat o expoziție-test, în cadrul căreia zeci de creatori din întreprinderile și instituțiile municipiului au prezentat mostre de obiecte de uz casnic, articole de îmbrăcăminte [...]” R.l. 9 I 76 p. 2 ◊ „Răspuns la o expoziție-test.Sc. 28 II 76 p. 3. ◊ „Expoziție-test. La Galeria ARTIND a Centralei industriei și ceramicii fine din Ministerul Industriei Ușoare s-a deschis o expoziție cuprinzând lucrări realizate în cadrul programului de perfecționare organizat de Centrul de perfecționare a cadrelor [...]” Cont. 13 VI 80 p. 11 (din expoziție + test; C. Lupu în SCL 6/81 p. 504)

méci-test s. n. (sport) Meci cu valoare de test ◊ „[...] meciul-test cu selecționata Angliei [...]” I.B. 9 XI 84 p. 7. ◊ „Ne așteaptă câteva dificile examene internaționale: în acest an meciurile test cu Scoția [...] și cu Irlanda [...]” I.B. 19 II 86 p. 3 (din meci + test)

partídă-tést s. f. (sport) Partidă cu rol de test ◊ „Naționala de rugbi va susține o partidă-test cu echipa Angliei.” Emisiune Radio 3 XII 84; v. și Sc. 4 XII 84 p. 3 (din partidă + test)

situáție-tést s. f. 1972 Situație care poate servi drept test v. situație-limită (din situație + test)

turnéu-tést s. n. Turneu artistic (sportiv) cu valoare de test ◊ „Către fiecare final de stagiune Teatrul «Giulești» întreprinde deplasări în mari centre ale țării cu cele mai reprezentative montări din repertoriul anului. De fapt, e vorba de turnee-test, prilejuind o atentă sondare a opiniilor și preferințelor publicului.” I.B. 24 V 72 p. 2. ◊ „Turnee-test [...] în rugbyul mondial.” Luc. 4 XI 78 p. 7 //din turneu + test//

țest, țesturi s. n. cap, țeastă