smâceală

11 definiții pentru smâceală

SMÂCEÁLĂ s. f. v. smuceală.

SMUCEÁLĂ, smuceli, s. f. Smucitură. [Var.: smânceálă, smunceálă s. f.] – Smuci + suf. -eală.

SMUNCEÁLĂ s. f. v. smuceală.

SMÂCEÁLĂ s. f. v. smuceală.

SMUCEÁLĂ, smuceli, s. f. Smucitură. [Var.: smâceálă, smunceálă s. f.] – Smuci + suf. -eală.

SMUNCEÁLĂ s. f. v. smuceală.

SMUCEÁLĂ, smuceli, s. f. Smucitură. (Atestat în forma smînceală) O nouă smînceală de haină îl făcu s-o mai scurteze cu un stînjen. ODOBESCU, S. III 46. – Variantă: (regional) smînceálă s. f.

smuceálă s. f., g.-d. art. smucélii; pl. smucéli

smuceálă s. f., g.-d. art. smucélii; pl. smucéli

SMUCEÁLĂ s. v. smucitură.

SMUCEA s. smucire, smucit, smucitură.