sindrofie

SINDROFÍE, sindrofii, s. f. 1. (Fam.) Reuniune de invitați, petrecere (în familie). ♦ Totalitatea participanților la o petrecere familială. 2. (Reg.) Prietenie, tovărășie. – Din ngr. sindrofía.

SINDROFÍE, sindrofii, s. f. 1. (Fam.) Reuniune de invitați, petrecere (în familie). ♦ Totalitatea participanților la o petrecere familială. 2. (Reg.) Prietenie, tovărășie. – Din ngr. sindrofía.

SINDROFÍE, sindrofii, s. f. (Azi familiar sau ironic) Reuniune de invitați, petrecere în familie. Pînă-n sară, în tîrg era o fierbere nemaipomenită. În toate părțile sindrofiile se prelungiră pînă noaptea tîrziu. SADOVEANU, O. VIII 148. E sindrofie astă-seară. Salonul tremură-n lumină. IOSIF, T. 147. Mare sindrofie la cucoana Sevastița; cu lăutari, cu danț, cu ceai. HOGAȘ, DR. II 134. ◊ Fig. [Gîștele sălbatice] dacă colindă așa țărmurile lumii, văd toate. Și fac sindrofie ele înde ele și povestesc ce-au văzut. SADOVEANU, O. A. II 149. ♦ (Cu sens colectiv) Totalitatea participanților la o petrecere familială. Toată sindrofia îl primi cu însuflețire. REBREANU, I. 100.

sindrofíe (fam.) s. f., art. sindrofía, g.-d. art. sindrofíei; pl. sindrofíi, art. sindrofíile

sindrofíe s. f., art. sindrofía, g.-d. art. sindrofíei; pl. sindrofíi, art. sindrofíile

sindrofíe (-íi), s. f. – Reuniune socială, sărbătoare de familie. Ngr. συντροφία (Tiktin; Gáldi 253).

SINDROFÍE ~i f. fam. 1) Petrecere în familie. 2) Totalitate a participanților la o astfel de petrecere. [G.-D. sindrofiei; Sil. sin-dro-] /<ngr. sindrofia

sindrofie f. (ironic) societate: în sindrofiile modeste de mahala CAR. [Gr. mod.].

*sindrofíe f. (ngr. syndrofia [scris syntr-], d. syn, împreună, și tréfo, nutresc. V. a- și iper-trofie). Fam. Serată în familie. V. clasă.