scorți

SCORȚÍ vb. v. cartona, lega.

scorțí, scorțésc, vb. IV (refl.; înv. și reg.) a se scorțoșa. 2. (înv.; despre carte) a lega, a cartona.

scorțésc v. tr. Pun scoarțe groase uneĭ cărțĭ (greșit zis a lega, care e tradus după fr. relier și germ. binden. V. cartonez). V. refl. Prin scoarță saŭ coajă vorbind de pămîntu lutos după ploaĭe.

scorți vb. v. CARTONA. LEGA.