scapular

SCAPULÁR, -Ă, scapulari, -e, adj. Care aparține umărului, privitor la umăr, din regiunea umărului. – Din fr. scapulaire.

SCAPULÁR, -Ă, scapulari, -e, adj. Care aparține umărului, privitor la umăr, din regiunea umărului. – Din fr. scapulaire.

scapulár adj. m., pl. scapulári; f. scapuláră, pl. scapuláre

scapulár adj. m., pl. scapulári; f. sg. scapuláră, pl. scapuláre

SCAPULÁR, -Ă adj. Referitor la umăr, al umărului; umeral. ◊ Centură scapulară = claviculele și omoplații. // s.m. Bucată de stofă purtată de unii călugări pe umăr. [Cf. fr. scapulaire].

SCAPULÁR, -Ă I. adj. referitor la umăr; umeral. ♦ centură ~ă = centură din clavicule și omoplați. II. s. m. 1. (chir.) bucată de pânză care, trecută peste umeri, împiedică alunecarea unui bandaj ce înfășoară corpul. 2. bucată de stofă purtată de unele ordine călugărești peste umăr, peste veșminte. (< fr. scapulaire)

SCAPULÁR ~ă ( ~i, ~e) Care ține de omoplat sau de umăr; referitor la omoplat sau la umăr. /<fr. scapulaire