scăiecior

6 definiții pentru scăiecior

SCAIECIÓR, scaieciori, s. m. Pasăre mică, asemănătoare cu sticletele, care trăiește prin locuri necultivate, acoperite cu scaieți. Umbra nu se îndesise, căci pădurea atunci înmugurea, dar scaieciorii cîntau pe de rînd. VISSARION, B. 165.[1]

scăieciór (rar) s. m., pl. scăiecióri

scăieciór s. m., pl. scăiecióri

SCĂIECIÓR s. v. sticlete.

scăĭecĭór m. (d. scaĭ). Olt. Stigleț.

scăiecior s. v. STICLETE.