răcitură

10 definiții pentru răcitură

RĂCITÚRĂ, răcituri, s. f. (Mai ales la pl.) Piftie (1). – Răci + suf. -tură.

RĂCITÚRĂ, răcituri, s. f. (Mai ales la pl.) Piftie (1). – Răci + suf. -tură.

RĂCITÚRI s. f. pl. (Mold.) Piftie. Capul și picioarele, după ce vor fi pîrlite și curățite, vor fi fierte pentru răcituri. PAMFILE, I. C. 54. Vei face... niște răcituri cu usturoi. ALECSANDRI, la TDRG.

răcitúră s. f., g.-d. art. răcitúrii; pl. răcitúri

răcitúră s. f., pl. răcitúri

RĂCITÚRĂ ~i f. mai ales la pl. Mâncare rece pregătită din carne, oase și cartilaje de pasăre, de porc etc., fierte timp îndelungat în zeamă condimentată, care se încheagă după răcire; piftie. /a (se) răci + suf. ~tură

răcitură f. pl. mâncări reci.

RĂCITURI s. pl. piftie, (reg.) aituri (pl.), cotoroage (pl.), înghețătură, piciorong, pistoseli (pl.), răsol, reci (pl.), străgheață, (Mold.) plachie, (Olt. și Ban.) tremurici (pl.) (~ de porc.)

răcitúră, răcituri, s.n. – (reg.; gastr.) Piftie; aituri. Pentru a se închega, supa de piftie se ține la rece, în camera în care nu se face foc. (Mold., Trans., Maram.). – Din răci (< rece < lat. recens „proaspăt, recent”) + suf. -tură (DEX, MDA).

răcitúră, -i, s.n. – (gastr.) Piftie; aituri. Pentru a se închega, supa de piftie se ține la rece, în camera în care nu se face foc. – Din răci, rece (< lat. recens „proaspăt, recent”) + -tură.