ronin

ronín s. n.

RONÍN s.m. Cavaler feudal japonez exclus din asociația seniorilor; samurai sărăcit, declasat. [< fr. ronin < cuv. japonez].

RONÍN s. m. 1. samurai sărăcit, declasat, care ducea o viață de cavaler rătăcitor. 2. (astăzi) tânăr absolvent de școală medie, care, nereușind să intre într-o universitate, se pregătește în școli speciale. (< fr. ronin)

RŌNIN (cuv. japonez), termen generic japonez folosit pentru samuraii fără stăpâni din perioada Edo (1600-1868).