rift

RIFT, rifturi, s. n. (Geol.) Șir de rupturi ale scoarței terestre sub fundul oceanelor. ♦ Fisură în sol făcută de un râu. – Din fr., engl. rift.

RIFT, rifturi, s. n. (Geol.) Șir de rupturi ale scoarței terestre sub fundul oceanelor. ♦ Fisură în sol făcută de un râu. – Din fr., engl. rift.

RIFT s.n. (Geol.) Șir de rupturi ale scoarței terestre suboceanice. ♦ Tăietură, fisură în sol făcută de un râu. [< fr., engl. rift].

RIFT s. n. șir de rupturi ale scoarței terestre suboceanice. ◊ fisură în sol făcută de un râu. (< fr., engl. rift)

rift s. n. (geol.) ◊ „Rifturile reprezintă marile rupturi ale scoarței, un fel de ferestre deschise în carapacea solidă a globului spre misterele mantalei superioare.” Cont. 10 II 78 p. 5 (din fr., engl. rift [valley]; PR 1959, BD 1970; LGG, DG; DN3)

RIFT s. n. Fractură alungită a litosferei, care capătă la suprafață forma de vale foarte adâncă sau de graben. Se întâlnesc pe uscat (E Africii), dar mai ales sunt specifice marilor dorsale oceanice.

RIFT VALLEY v. Marele Graben Est-African.