reînarma

REÎNARMÁ, reînarmez, vb. I. Tranz. și refl. A(-și) reface potențialul de război; a(-și) înzestra armata cu mijloace noi de luptă, cu armament nou, a (se) înarma din nou. – Pref. re- + înarmat (după fr. réarmer).

REÎNARMÁ, reînarmez, vb. I. Tranz. și refl. A(-și) reface potențialul de război; a(-și) înzestra armata cu mijloace noi de luptă, cu armament nou, a (se) înarma din nou. – Re¹- + înarma (după fr. réarmer).

REÎNARMÁ, reînarmez, vb. I. Tranz. A reface potențialul de război al unei țări; a înzestra armata cu noi mijloace de luptă, cu armament nou; a se înarma din nou. ♦ Refl. A relua și a folosi din nou armele.

!reînarmá (a ~) (-î-nar-/-în-ar-) vb., ind. prez. 3 reînarmeáză

reînarmá vb. (sil. re-în-), ind. prez. 1 sg. reînarméz, 3 sg. și pl. reînarmeáză

REÎNARMÁ vb. (înv.) a (se) rearma.

REÎNARMÁ vb. I. tr., refl. A înarma din nou. [< re- + înarma, după fr. réarmer].

REÎNARMÁ vb. tr., refl. a(-și) reface potențialul de război, a (se) înarma din nou. (după fr. réarmer)

A REÎNARMÁ ~éz tranz. 1) A înarma din nou. 2) A înzestra cu armament nou. /re- + a înarma

REÎNARMA vb. (înv.) a (se) rearma.