retălmăcit

RETĂLMĂCÍ, retălmăcesc, vb. IV. Tranz. A tălmăci din nou. ♦ A răstălmăci. – Pref. re- + tălmăci.

RETĂLMĂCÍT, -Ă, retălmăciți, -te, adj. Care a fost tălmăcit din nou. ♦ Răstălmăcit. – V. retălmăci.

RETĂLMĂCÍ, retălmăcesc, vb. IV. Tranz. A tălmăci din nou. ♦ A răstălmăci. – Re1- + tălmăci.

RETĂLMĂCÍT, -Ă, retălmăciți, -te, adj. Care a fost tălmăcit din nou. ♦ Răstălmăcit. – V. retălmăci.

retălmăcí vb. tălmăci