represiv

REPRESÍV, -Ă, represivi, -e, adj. Care reprimă, care servește ca mijloc de reprimare; privitor la represiune. – Din fr. répressif.

REPRESÍV, -Ă, represivi, -e, adj. Care reprimă, care servește ca mijloc de reprimare; privitor la represiune. – Din fr. répressif.

REPRESÍV, -Ă, represivi, -e, adj. Care se referă la represiune, care reprimă. Măsuri represive. ▭ Tot ce izbuti fu să se renunțe la unele ordine represive și textul să rămînă doar la amenințări vagi. CAMIL PETRESCU, O. II 494.

represív (re-pre-) adj. m., pl. represívi; f. represívă, pl. represíve

represív adj. m. (sil. -pre-), pl. represívi; f. sg. represívă, pl. represíve

REPRESÍV, -Ă adj. Referitor la represiune, care reprimă. [Cf. fr. répressif, it. repressivo].

REPRESÍV, -Ă adj. care reprimă, de represiune. (< fr. répressif)

REPRESÍV ~ă (~i, ~e) Care ține de represiune; propriu represiunilor. /<fr. répressif

represiv a. care reprimă: măsură represivă.

*represív, -ă adj. (lat. repressum, supinu d. reprimere; fr. répressif. V. expresiv). Care servește la represiune: măsurĭ, legĭ represive.