regresat

REGRESÁ, regresez, vb. I. Intranz. A decădea, a da înapoi. – Din fr. régresser.

REGRESÁ, regresez, vb. I. Intranz. A se întoarce de la o stare sau o formă superioară de dezvoltare la una inferioară; a decădea, a da înapoi. – Din fr. régresser.

REGRESÁ, regresez, vb. I. Intranz. (În opoziție cu progresa) A da înapoi, a se întoarce de la o stare sau de la o formă superioară de dezvoltare la una inferioară, a decădea.

regresá (a ~) (re-gre-) vb., ind. prez. 3 regreseáză

regresá vb. (sil. -gre-), ind. prez. 1 sg. regreséz, 3 sg. și pl. regreseáză

regresát s. m., pl. regresáți

REGRESÁ vb. v. decădea.

A regresa ≠ a avansa, a evolua, a progresa

REGRESÁ vb. I. intr. A da înapoi, a merge îndărăt; a decădea. [Cf. fr. regresser].

REGRESÁ vb. intr. a da înapoi, a merge îndărăt; a decădea. (< fr. régresser)

REGRESÁT s. m. cel față de care regresantul ridică pretenția de rambursare a sumei plătite pentru o poliță sau un cec protestat. (< germ. Regressat)

A REGRESÁ ~éz intranz. A lua calea regresului; a ajunge la o stare inferioară celei precedente; a decădea; a degenera. /<fr. régresser

regresà v. a păși îndărăt.

*regreséz v. intr. (d. regres, ca progresez d. progres. Fr. n’aŭ această formă. V. retrogradez). Daŭ înapoĭ, decad: artele aŭ regresat în evu mediŭ.

REGRESA vb. a decădea, (înv.) a (se) înapoia, a scădea, a scăpăta, (înv. fig.) a retrograda. (Puterea persană a ~.)