prășitoare

PRĂȘITÓR, -OÁRE, prășitori, -oare, adj., s. f., s. m. 1. Adj., s. f. (Unealtă sau mașină agricolă) cu care se prășește. 2. Adj. (Despre plante) Cultivat în rânduri distanțate, care permit prășitul¹. 3. S. m. și f. Persoană care prășește; muncitor angajat la prășit¹. – Prăși + suf. -tor.

PRĂȘITÓR, -OÁRE, prășitori, -oare, adj., subst. 1. Adj., s. f. (Unealtă sau mașină agricolă) cu care se prășește. 2. Adj. (Despre plante) Cultivat în rânduri distanțate, care permit prășitul¹. 3. S. m. și f. Persoană care prășește; muncitor angajat la prășit¹. – Prăși + suf. -tor.

PRĂȘITOÁRE, prășitori și prăsitoare, s. f. Mașină agricolă (cu tracțiune mecanică sau animală) folosită la prășit. Caii trăgeau prășitoarele peste ogoarele cu porumb. DUMITRIU, V. L. 104.

PRĂȘITÓR¹, -OÁRE, prășitori, -oare, adj. 1. (Despre mașini, pluguri) Cu care se prășește. Plug prășitor. 2. (Despre plante) Care se prășește. Alternînd cerealele cu plantele prășitoare, putem ține în bună stare nu numai curățenia pămîntului dar și fertilitatea lui. I. IONESCU, D. 289.

PRĂȘITÓR ², -OÁRE, prășitori, -oare, s. m. și f. Persoană care prășește; muncitor angajat la prășit. Tu [rege] ești fericit. Lingușitorii înalță imnuri proslăvirii tale Și fac să n-auzi cîntecul de jale Cu care-și adorm foamea prășitorii. VLAHUȚĂ, O. A. I 39. Mă și trimite mama cu demîncare în țarină la niște lingurari, ce-i aveam tocmiți prășitori. CREANGĂ, A. 52.

prășitoáre (unealtă) s. f., g.-d. art. prășitórii; pl. prășitóri

prășitór adj. m., s. m., pl. prășitóri; adj. f., s. f. sg. și pl. prășitoáre

prășitoáre (unealtă) s. f., g.-d. art. prășitórii; pl. prășitóri

prășitór adj. m., (persoană) s. m., pl. prășitóri; f. sg. și pl. prășitoáre

PRĂȘITOÁRE ~óri f. Mașină agricolă pentru cultivat; cultivator. [G.-D. prășitorii] /a prăși + suf. ~toare

PRĂȘITÓR¹ ~oáre (~óri,~oáre) 1) Care prășește. Plug ~. 2) (despre culturi) Care se prășesc. /a prăși + suf. ~tor

PRĂȘITÓR² ~oáre (~óri, ~oáre) m. și f. 1) Persoană care prășește. 2) Om tocmit la prășit. /a prăși + suf. ~tor

prășitoare f. sapă ori mașină cu care se prășește.

prășitoáre f., pl. orĭ. Sapă de prășit (pe alocurea de o formă specială).