proteinemie

PROTEINEMÍE s. f. (Med.) Prezență a proteinelor în sânge; cantitate de proteine prezentă în sânge. [Pr.: -te-i-] – Din fr. protéinémie.

PROTEINEMÍE s. f. (Med.) Prezență a proteinelor în sânge; cantitate de proteine prezentă în sânge. [Pr.: -te-i-] – Din fr. protéinémie.

proteinemíe s. f. (sil. -te-i-), g.-d. art. proteinemíei

PROTEINEMÍE s.f. Prezența de proteine în sânge; proteidemie. [Gen. -iei. / < fr. protéinémie].

PROTEINEMÍE s. f. prezența de proteine în sânge. (< fr. protéinémie)

proteinemíe s. f. (med.) Cantitatea de proteine din sânge ◊ „Acest echilibru proteinemic – denumit cu un termen uzual proteinemie – este menținut constant față de mediul intern sau extern.” Cont. 10 XI 61 p. 7 (din fr. protéïnémie; DFMB; DN3, DEX-S)