potârniche

POTÂRNÍCHE, potârnichi, s. f. Pasăre sălbatică de mărimea unui porumbel, cu penele de culoare brună-pestriță pe spate, cenușie pe piept și albă pe burtă, care trăiește în stoluri mici prin holde și tufișuri (Perdix perdix). ◊ Expr. A se răspândi (sau a se risipi, a se împrăștia) ca potârnichile = a fugi, a se împrăștia repede, în toate părțile (din fața unei primejdii). – Probabil lat. perturnicula (< per[dix] + *[co]turnicula).

POTÂRNÍCHE, potârnichi, s. f. Pasăre sălbatică de mărimea unui porumbel, cu penele de culoare brună-pestriță pe spate, cenușie pe piept și albă pe burtă, care trăiește în stoluri mici prin holde și tufișuri (Perdix perdix). ◊ Expr. A se răspândi (sau a se risipi, a se împrăștia) ca potârnichile = a fugi, a se împrăștia repede, în toate părțile (din fața unei primejdii). – Probabil lat. perturnicula (< per[dix] + *[co]turnicula).

POTÎRNÍCHE, potîrnichi, s. f. Pasăre sălbatică din ordinul galinaceelor, de mărimea unui porumbel, cu penele brune pe spate și. cenușii pe burtă, care trăiește în perechi sau în stoluri mici prin holde și tufișuri și se vînează pentru carnea ei gustoasă (Perdix perdix). Trimise. să-i frigă două potîrnichi din cele ce vînase el. ISPIRESCU, E. 355. Tu o să petreci, iubite, vînînd potîrnichi și lupi, Eu purtînd grije de turme, de țarină și de stupi. HASDEU, R. V. 125. ◊ Expr. A se răspîndî (sau a se risipi, a se împrăștia) ca potîrnichile (sau ca puii de potîrniche) = a se împrăștia dintr-o dată în toate părțile, a fugi care încotro (mai ales în fața unei primejdii). Toți s-au risipit într-o clipeală, ca puii de potîniche la ivirea uliului. C. PETRESCU, A. R. 61. Un an rău, o recoltă slabă și întregul bîlci maritim dispare ca prin farmec, ca potîrnichile se răspîndesc toți într-o noapte. BART, E. 355.

potârníche s. f., g.-d. art. potârníchii; pl. potârníchi

potârníche s. f., g.-d. art. potârníchii; pl. potârníchi

GRÂUL-POTÂRNÍCHII s. v. paracherniță.

POTÂRNÍCHE s. (ORNIT.; Perdix perdix) (reg.) chirchică, fugău, găinușă, tărbiță, (prin Transilv.) tărhită.

POTÂRNÍCHE s. v. pitpalac, prepeliță.

potîrníche (potârníchi), s. f. – Pitpalac (Perdix cinerea). – Var. Mold. păturniche. Mr. piturnic’le, pitrunicl’e. Lat. *cotŭrnicŭla, dim. al lui cotŭrnix „prepeliță” (Pușcariu 1364; Candrea-Dens., 1434; Schuchardt, ZRPh., XL, 326). Fonetismul nu este normal. Rezultatul co- › po- a fost interpretat diferit; cu o pronunțare a lui *quoturnix (Densusianu, Hlr., 112; cf. contra Meyer-Lübke, Literaturblatt, XXII, 301); cu rezultatul unei contaminări cu *pernicula, de la pernix (Candrea-Dens., 1434), sau cu perdix › perdricula (Candrea, éléments, 39; Candrea); ca influență a sl. (Rohlfs, Differenzierung, 64). Mr. pare să indice că schimbarea este anterioară rom., cf. paralelismul colombus-palumbus.

POTÂRNÍCHE ~i f. Pasăre de câmpie, de talie medie, cu penaj divers colorat, care trăiește în stoluri mici prin holde și prin tufișuri. ◊ A se împrăștia (sau a fugi) ca ~ile (sau ca puii de ~) a dispărea repede și fără urmă. /<lat. coturnicula

potârniche f. pasăre galinacee de mărimea unui porumb, vânat excelent, trăiește mai ales pe câmpii în cârduri (Perdix cinerea). [Lat. *QUOTURNICULA = clasic COTURNIX].

păturníche (est) și potîrníche (vest) f. (lat. cotŭrnĭcŭla, dim. d. coturnix, -ícis, prepeliță; it. cotornice, păturniche; pv. sp. pg. codorniz. P. c=p, se poate admite o formă oscică *poturnix, ca și la porumb). O pasăre galinacee sălbatică care seamănă cu prepelița, dar mare cît porumbu. (E foarte căutată de vînătorĭ). – Și pătîrn-. V. brădișoară.

potîrníche, V. păturniche.

grâul-potîrnichii s. v. PARACHERNIȚĂ.

POTÎRNICHE s. (ORNIT.; Perdix perdix) (reg.) chirchică, fugău, găinușă, tărbiță, (prin Transilv.) tărhită.

potîrniche s. v. PITPALAC. PREPELIȚĂ.