pluvial

PLUVIÁL, -Ă, pluviali, -e, adj., s. n. 1. Adj. (Despre ape) Produs de ploaie. 2. S. n. Interval de timp din pleistocen cu precipitații abundente în zona tropicală. [Pr.: -vi-al] – Din fr. pluvial, lat. pluvialis.

PLUVIÁL, -Ă, pluviali, -e, adj., s. n. 1. Adj. (Despre ape) Produs de ploaie. 2. S. n. Interval de timp din perioada cuaternară, caracterizat printr-o climă cu precipitații abundente, printr-o accelerare a eroziunii și printr-o lărgire a suprafețelor de vegetație. [Pr.: -vi-al] – Din fr. pluvial, lat. pluvialis.

PLUVIÁL, -Ă, pluviali, -e, adj. (Rar) De ploaie. S-a constatat... cufundări parțiale a pămîntului provenite negreșit din mîncarea spinării sării de apele pluviale. IONESCU, P. 31. – Pronunțat: -vi-al.

pluviál¹ (-vi-al) adj. m., pl. pluviáli; f. pluviálă, pl. pluviále

pluviál² (-vi-al) s. n.

pluviál adj. m. (sil. -vi-al), pl. pluviáli; f. sg. pluviálă, pl. pluviále

pluviál s. n. (sil. -vi-al)

PLUVIÁL, -Ă adj. (Rar) De ploaie. // s.n. Interval de timp din perioada cuaternară, având o climă bogată în precipitații. [Pron. -vi-al. / < fr. pluvial, cf. lat. pluvialis].

PLUVIÁL, -Ă I. adj. provenit din ploaie. II. s. n. interval de timp din cuaternar, cu o climă bogată în precipitații. III. s. f. veșmânt ecleziastic catolic pentru ploaie, compus dintr-o amplă mantie cu glugă, în cadrul procesiunilor. (< fr. pluvial, lat. pluvialis)

PLUVIÁL¹ n. geol. Fază a perioadei cuaternare caracterizată prin ploi abundente. [Sil. -vi-al] /<fr. pluvial, lat. pluvialis

PLUVIÁL² ~ă (~i, ~e) Care este caracteristic pentru ploaie; de ploaie. Apă ~ă. [Sil. -vi-al] /<fr. pluvial, lat. pluvialis

*pluviál, -ă adj. (lat. pluvialis). De ploaĭe: apă pluvială.

PLUVIAL, interval de timp din Pleistocen, când în zonele tropicale ale globului s-au produs precipitații abundente. S-a caracterizat printr-o accelerare a eroziunii și printr-o extindere a suprafețelor ocupate de vegetație. Perioadele pluviale și interpluviale s-au desfășurat concomitent cu cele glaciare și interglaciare din zonele temperate.

pluviálă, pluviale s. f. Veșmânt ecleziastic catolic, inițial o largă mantie cu glugă pentru ploaie, folosită în cadrul procesiunilor și transformată din sec. 13 într-un veșmânt liturgic cu marginile brodate în fir de aur, prevăzută cu o agrafă decorativă. – Din fr. pluvial, it. pluviale.