pesticid

PESTICÍD, pesticide, s. n. Substanță chimică cu toxicitate mare folosită în agricultură pentru distrugerea dăunătorilor. ◊ (Adjectival) Substanță pesticidă. – Din fr. pesticide.

PESTICÍD, pesticide, s. n. Substanță chimică cu toxicitate mare folosită în agricultură pentru distrugerea dăunătorilor. ◊ (Adjectival) Substanță pesticidă. – Din fr. pesticide.

*pesticíd s. n., pl. pesticíde

pesticíd adj. m., pl. pesticízi; f. sg. pesticídă, pl. pesticíde

pesticíd s. n., pl. pesticíde

PESTICÍD, -Ă adj., s.n. (Substanță) care combate dăunătorii culturilor. [< fr. pesticide, cf. lat. pestis – pestă, caedere – a ucide].

PESTICÍD, -Ă adj., s. n. (substanță toxică) care distruge dăunătorii culturilor. (< fr. pesticide)

PESTICÍD ~e n. Substanță chimică toxică folosită în agricultură pentru distrugerea dăunătorilor. /<fr. pesticide

PESTICÍD (< fr.) s. n. Substanță chimică, toxică, folosită pentru distrugerea animalelor și plantelor dăunătoare. Dintre pesticide fac parte erbicidele, insecticidele, fungicidele, antinematodele și rodenticidele. Utilizate frecvent și în cantități mari au efecte negative asupra mediului (poluare, contaminarea alimentelor, distrugerea unor specii inofensive și chiar a celor folositoare, degradarea solului etc.). De aceea, unele p. au fost interzise în majoritatea țărilor (ex. DDT-ul). Se tinde spre înlocuirea celor cu spectru larg de acțiune (care afectează un număr mare de specii) cu p. cu acțiune specifică și cu remanență redusă (care nu se păstrează un timp îndelungat în mediu).

PESTI- „ciumă, pestă”. ◊ L. pestis „ciumă, molimă” > fr. pesti-, it. id., engl. id. > rom. pesti-. □ ~cid (v. -cid), adj., s. n., (substanță) care combate dăunătorii culturilor; ~fer (v. -fer), adj., care transmite ciuma; ~fug (v. -fug), adj., care alungă pesta.