persuadare

PERSUADÁ, persuadez, vb. I. Tranz. A convinge pe cineva să creadă, să gândească sau să (vrea să) facă un anumit lucru. [Pr.: -su-a-] – Din fr. persuader.

PERSUADÁ, persuadez, vb. I. Tranz. (Livr.) A convinge pe cineva sa creadă, să gândească sau să (vrea să) facă un anumit lucru. [Pr.: -su-a-] – Din fr. persuader.

PERSUADÁ, persuadez, vb. I. Tranz. (Rar) A convinge prin insistență, a determina, a hotărî pe cineva să creadă sau să facă ceva.

persuadá (a ~) (-su-a-) vb., ind. prez. 3 persuadeáză

persuadá vb. (sil. -su-a-), ind. prez. 1 sg. persuadéz, 3 sg. și pl. persuadeáză

PERSUADÁ vb. I. tr. (Liv.) A convinge, a determina (prin insistențe). [Pron. -su-a-. / < fr. persuader, it., lat. persuadere].

PERSUADÁRE s.f. (Liv.) Acțiunea de a persuada și rezultatul ei. [< persuada].

PERSUADÁ vb. tr. a convinge. (< fr. persuader)

A PERSUADÁ ~éz tranz. (persoane) A convinge să creadă sau să facă ceva. [Sil. -su-a-] /<fr. persuader