paremie

PAREMÍE s. f. v. parimie.

PARIMÍE, parimii, s. f. 1. (Înv.) Proverb; maximă; pildă, învățătură. 2. Parimiar. [Var.: paremíe s. f.] – Din ngr. parimía.

PAREMÍE s. f. v. parimie.

PARIMÍE, parimii, s. f. 1. (Rar) Proverb; maximă; pildă, învățătură. 2. Parimiar. [Var.: paremíe s. f.] – Din ngr. parimía.

PAREMÍE s. f. v. parimie.

PARIMÍE, patimii, s. f. 1. (Învechit și arhaizant) Proverb. Paza bună trece primejdia rea, zice parimia. FILIMON, C. 79. ♦ Pildă, sentință, maximă. Să lăsăm parimiile, ca să nu întîrziem învățătura copilului. SADOVEANU, D. P. 19. D-ta ești un om cetit!... Ai vorbe cu parimii. ALECSANDRI, T. 1232. ♦ Citire din Vechiul Testament la anumite slujbe religioase. 2. Formulă în versuri, la jocurile de copii. Una din parimiile arătate la jocul de-a ascunsele. ISPIRESCU, la TDRG. – Variantă: paremíe s. f.

!parimíe (înv.) s. f., art. parimía, g.-d. art. parimíei; pl. parimíi, art. parimíile

parimíe/paremíe s. f., art. parimía/paremía, g.-d. art. parimíei/paremíei, pl. parimíi/paremíi, art. parimíile/paremíile

PARIMÍE s. (BIS.) parimiar.

PARIMÍE s. v. aforism, cugetare, dicton, învățătură, maximă, parabolă, pildă, proverb, sentință, vorbă bătrânească, zicală, zicătoare.

parimíe (parimíi), s. f. – Proverb, zicătoare, maximă, sentință. – Var. paremie. Mr. parîmie. Ngr. παροιμία. Sec. XVII, înv. – Der. parimiar, s. n. (carte bisericească conținînd texte alese din proverbele lui Solomon).

PARIMÍE ~i f. rar Expresie concisă, deseori figurată, care conține o generalizare sub formă de povață sau de gând înțelept; vorbă din bătrâni; aforism popular; proverb. [Var. paremie] /<ngr. parimía

parimie f. 1. proverb: ai vorbe cu parimii AL.; 2. pl. extrase din sf. Scriptură ori din epistolele sfinților Apostoli ce se citesc la înserat. [Gr. mod.].

parimíe f. (ngr. parimia. V. paremiologie). (Auzit de mine în 1923 de la o femeĭe de 86 anĭ). Proverb. Pl. Cugetărĭ din Scriptură saŭ din epistolele apostolilor și care se citesc spre seară.

PARIMIE s. (BIS.) parimiar.

parimie s. v. AFORISM. CUGETARE. DICTON. ÎNVĂȚĂTURĂ. MAXIMĂ. PILDĂ. PROVERB. SENTINȚĂ. VORBĂ BĂTRÎNEASCĂ. ZICALĂ. ZICĂTOARE.

parimie (gr. paroimia „proverb”), figură care constă în sublinierea unui enunț printr-o fabulă scurtă, prezentată sub formă de alegorie: (P): „Nu nouă ni se cade greul, zise; bou duce povara.” ( → Q., V, 2, 21). Sin. proverb.