paciulie

PACIÚLIE s. f. v. paciuli.

PACIÚLIE s. f. v. paciuli.

PACIULÍE, paciulii, s. f. (Și în forma invariabilă paciuli) Plantă erbacee din famiba labiatelor, originară din regiunile tropicale (indo-malaieze), din care se extrage un ulei eteric folosit în parfumerie și ale cărei foi uscate și pulverizate sînt întrebuințate pentru a parfuma îmbrăcămintea sau pentru a o apăra de insecte (Pogostemon patchouli). Cocoane înțepate... în rochii de atlas cu fel de fel de zorzoane, mirosind a paciuli cale de o poștă. VLAHUȚĂ, O. A. VI 167. – Variantă: paciúli s. f.

PACIÚLIE s.f. v. paciuli.

paciulie f. plantă din Indiile orientale ce conține un uleiu eteric (= fr. patchoulì).