opreală

OPREÁ s. f. v. opreală.

OPREÁLĂ, opreli, s. f. (Înv. și pop.) 1. Faptul de a (se) opri; oprire, opreliște, piedică, obstacol. ♦ (Concr.) Proptea, frână, piedică. ◊ Expr. A scoate (pe cineva) din oprele = a face (pe cineva) să-și piardă cumpătul, să se tulbure. 2. Arest, închisoare. ♦ Arestare, detenție. [Var.: opreá s. f.] – Opri + suf. -eală.

OPREÁ s. f. v. opreală.

OPREÁLĂ, opreli, s. f. (Înv. și pop.) 1. Faptul de a (se) opri; oprire, opreliște, piedică, obstacol. ♦ (Concr.) Proptea, frână, piedică. ◊ Expr. A scoate (pe cineva) din oprele = a face (pe cineva) să-și piardă cumpătul, să se tulbure. 2. Arest, închisoare. ♦ Arestare, detențiune. [Var.: opreá s. f.] – Opri + suf. -eală.

OPREÁ, oprele, s. f. (Popular) Proptea, frînă, piedică. ◊ Expr. La deal cu opintele și la vale cu oprele = greu la deal, greu la vale. Pe unde trecea, Colbul că sărea, La deal tot cu opintele Și la vale cu oprele. MARIAN, S. 269. A scoate (pe cineva) din oprele = a face (pe cineva) să-și piardă cumpătul.

OPREÁLĂ, opreli, s. f. (Învechit și regional) Faptul de a opri, oprire; opreliște, piedică, obstacol. Gîndind la această groază, ca cînd n-aș fi avut opreală, Am zburat la malul mării. CONACHI, P. 232. ◊ Expr. A pune (sau a ține) la opreală = a închide, a ține închis, a băga la închisoare. Iată-mă-s... pusă la opreală... de rîsul unui șui ca Ivan, nenorocita de mine! CREANGĂ, P. 318. Ademenise cu vorba soarele și luna și, căpuindu-i la strîmtoare, îi ținea de multă vreme la opreală. ȘEZ. IX 122. A scoate (pe cineva) din oprele = a face (pe cineva) să-și piardă cumpătul, să se tulbure. Două fete frumușele Mi-au furat mințile mele... Una are ochi de mură Care inimile fură, Alta două viorele Ce te scoate din oprele. POP.

opreálă (înv., pop.) (o-prea-) s. f., g.-d. art. oprélii; pl. opréli

opreálă s. f. (sil. -prea-), g.-d. art. oprélii; pl. opréli

OPREÁLĂ s. v. contenire, dificultate, greutate, impas, impediment, inconvenient, interdicție, interzicere, încetare, întrerupere, neajuns, nevoie, obstacol, opreliște, oprire, piedică, prohibire, prohibiție, stavilă.

OPREÁLĂ ~éli f. pop. 1) v. OPRIRE. 2) Ceea ce oprește realizarea unei acțiuni; obstacol. ◊ A pune la ~ a întemnița. 3) Bucată de material (lemn, fier, piatră) care se pune sub roată, pentru a împiedica mișcarea unui vehicul. ◊ La deal cu opintele și la vale cu ~ele greu la deal, greu la vale. A scoate pe cineva din ~eli a face pe cineva să-și piardă calmul. [Sil. -prea-] /a opri + suf. ~eală

opreală f. arest.

opreálă f., pl. elĭ (d. opresc). Acțiunea de a opri. Fam. Arest, popreală: l-a pus la opreală.

oprésc v. tr. (vsl. o-prĭeti, a opri, d. prĭeti-pron, a sprijini, de unde vine și po-prĭeti și o-pirati, a sprijini, za-prĭeti, a închide, za-porŭ, rătez, rus. za-pór, zăvor, ceh. o-pritĭ, a sprijini. V. po-presc, o-, pri- și ză-por). Împedec din mers, nu las să plece, să curgă, să circule: l-am oprit de a pleca, a opri un ceasprnic, un tren, un izvor. Interceptez: a opri niște scrisorĭ. Rețin: a opri cuĭva leafa, oprește asta pentru tine. Interzic, nu permit: l-am oprit de a pleca, legea oprește asta. V. refl. Încetez de a merge, de a lucra, de a vorbi: m’am oprit o zi la Cluj, oratoru s’a oprit din vorbă. – Vechĭ opreá, oprește-te, stăĭ.

opreală s. v. CONTENIRE. DIFICULTATE. GREUTATE. IMPAS. IMPEDIMENT. INCONVENIENT. INTERDICȚIE. INTERZICERE. ÎNCETARE. ÎNTRERUPERE. NEAJUNS. NEVOIE. OBSTACOL. OPRELIȘTE. OPRIRE. PIEDICĂ. PROHIBIRE. PROHIBIȚIE. STAVILĂ.

OPREA, Paraschiv (n. 1937, Drăgășani), dirijor, compozitor și interpret român de muzică populară, ușoară. Acordeonist, pianist, muzică de café concert, de estradă și romanțe. A condus orchestra „Rapsodia Română”. orchestra de muzică populară a Radiodifuziunii Române, colaborări cu alte orchestre și ansambluri folclorice în înregistrări și spectacole radio-tv.

Oprea din Săliște (sec. 18), sfânt martir, țăran luminat din Săliște, jud. Sibiu. Zelos și neînfricat luptător pentru apărarea ortodoxiei împotriva prigoanei dezlănțuite contra credincioșilor transilvăneni care nu voiau unirea cu Roma. Nicolae Oprea împreună cu alții au făcut mai multe drumuri la Cancelaria din Viena, dar a fost aruncat în închisoarea Kufstein din Tirol, unde a suferit martiriul și unde a murit. A fost canonizat de Sf. Sinod al Bis. Ortodoxe Române la 10 octombrie 1955. Este sărbătorit la 21 octombrie.