omniprezență

OMNIPREZÉNȚĂ, omniprezențe, s. f. Facultatea de a fi prezent pretutindeni; prezență a cuiva peste tot. – Din fr. omniprésence.

OMNIPREZÉNȚĂ, omniprezențe, s. f. Facultatea de a fi prezent pretutindeni; prezență a cuiva peste tot. – Din fr. omniprésence.

omniprezénță (-ni-pre-) s. f., g.-d. art. omniprezénței

omniprezénță s. f. (sil. -pre-), g.-d. art. omniprezénței; pl. omniprezénțe

OMNIPREZÉNȚĂ s. (livr.) ubicuitate.

OMNIPREZÉNȚĂ s.f. Facultatea de a fi omniprezent; prezență a cuiva peste tot. [Cf. fr. omniprésence, lat.bis. omnipraesentia].

OMNIPREZÉNȚĂ s. f. facultatea de a fi omniprezent; ubicuitate. (< fr. omniprésence, lat. omnipresentia)

OMNIPREZENȚĂ s. (livr.) ubicuitate.