odisee

ODISÉE s. f. Călătorie lungă și plină de aventuri; șir de întâmplări neprevăzute; viață plină de peripeții. [Pr.: -se-e] – Din fr. odyssée.

ODISÉE s. f. Călătorie lungă și plină de aventuri; șir de întâmplări neprevăzute; viață plină de peripeții. [Pr.: -se-e] – Din fr. odyssée.

ODISÉE s. f. Călătorie lungă și plină de aventuri; șir de întîmplări neprevăzute. Mă trezii stăpinul în regulă al unei iepe mici și slabe... care urma să fie tovarășa odiseei ce plănuiam. HOGAȘ, M. N. 10.

odisée (călătorie/viață plină de peripeții) s. f., art. odiséea, g.-d. odisée, art. odiséei

odisée s. f., art. odiséea, g.-d. odisée, art. odiséei

ODISÉE s.f. Călătorie lungă și plină de aventuri; șir de întâmplări neprevăzute. [Pron. -se-e, pl. (rar) -ei. / < fr. odyssée, cf. gr. odysseia < Odiseu – rege în Itaca, unul dintre principalii eroi ai războiului troian].

ODISÉE s. f. călătorie lungă și plină de aventuri; șir de întâmplări neprevăzute. (< fr. odyssée, gr. Odysseia)

ODISÉE f. 1) Călătorie de lungă durată și cu multe peripeții. 2) Succesiune de peripeții aventuroase. [Art. odiseea; G.-D. odiseei; Sil. -se-e] /<fr. odyssée

Odisee f. 1. epopee homerică în 24 cântece, ce conține istoria întâmplărilor lui Ulise; 2. fig. povestire plină de aventuri.

ODISEEA, epopee greacă, care împreună cu Iliada, a fost atribuită lui Homer. Compusă (probabil sec. 8-7 î. Hr.) din 24 de cânturi, povestește peripețiile lui Ulise (Odiseu) de la plecarea sa din Troia, până la întoarcerea acasă, în Itaca; totodată descrie lupta lui împotriva pretendenților la tron și la mâna soției sale, Penelopa. O. este una dintre sursele principale de informație privind societatea gentilică elenă din sec. 10-7 î. Hr. (moravuri, credințe religioase, mitologia ș.a.). Capodoperă a genului epic din literatura elenă și universală, O. a constituit o sursă de inspirație inepuizabilă pentru scriitori, artiști, muzicieni din cele mai vechi timpuri până azi.