obrântire
OBRÂNTÍ vb. IV v. obrinti.
- sursa: DEX '09 2009
- permalink
OBRINTÍ, obrintesc, vb. IV. Refl. și intranz. (Pop.; despre răni, bube sau, p. ext., despre părți ale corpului) A se inflama, a se umfla (din cauza unei infecții, a frigului etc.). [Var.: obrânti vb. IV] – Din sl. obŭjentriti.
- sursa: DEX '09 2009
- permalink
OBRÂNTÍ vb. IV v. obrinti.
- sursa: DEX '98 1998
- permalink
OBRINTÍ, obrintesc, vb. IV. Refl. și intranz. (Pop.; despre răni, bube sau, p. ext., despre părți ale corpului) A se inflama, a se umfla (din cauza unei infecții, a frigului etc.). [Var.: obrântí vb. IV] – Din sl. obŭjentriti.
- sursa: DEX '98 1998
- permalink
OBRINTÍ, pers. 3 obrintește, vb. IV. Refl. și intranz. (Popular; despre răni; p. ext. despre corp sau părți ale corpului) A se inflama, a se umfla (din cauza unei infecții, a frigului etc.). În curînd scaunul Moldovei e văduv. Piciorul lui Ștefan obrintește. DELAVRANCEA, O. II 33.
- sursa: DLRLC 1955-1957
- permalink
obrintí (a ~) (pop.) (o-brin-) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. obrintésc, imperf. 3 sg. obrinteá; conj. prez. 3 să obrinteáscă
- sursa: DOOM 2 2005
- permalink
obrintí vb. (sil. -brin-), ind. prez. 1 sg. și 3 pl. obrintésc, imperf. 3 sg. obrinteá; conj. prez. 3 sg. și pl. obrinteáscă
- sursa: Ortografic 2002
- permalink
OBRINTÍ vb. (MED.) 1. v. inflama. 2. v. tumefia.
- sursa: Sinonime 2002
- permalink
obrintí (obrintésc, obrintít), vb. refl. -A se înflama un abces sau o rană. – Var. obrînti și der. Sl. obętriti sę „a arde”, cu var. obujętriti. Der. din sl. obruditi sę „a (se) înroși” (Cihac, II, 222) sau din bg. obrinato (Conev 93) nu este posibilă. – Der. obrinteală, s. f. (inflamație, flegmazie); obrintitor, adj. (înv., care dă înflamație).
- sursa: DER 1958-1966
- permalink
A OBRINTÍ ~éște pop. 1. intranz. v. A SE OBRINTI. 2. tranz. A face să se obrintească. [Sil. -brin-] /<sl. obentriti
- sursa: NODEX 2002
- permalink
A SE OBRINTÍ se ~éște intranz. pop. (despre răni sau părți rănite ale corpului) A se inflama prin răceală sau prin infectare. [Sil. -brin-] /<sl. obentriti
- sursa: NODEX 2002
- permalink
obrintì v. a se inflama, vorbind de răni. [Dintr’un primitiv brănt, inflamațiune = nemț. BRANT].
- sursa: Șăineanu, ed. VI 1929
- permalink
obrintésc (mă) v. refl. (vsl. obentriti. Bern. 1, 269). Mă inflamez, vorbind de bube și rănĭ. V. bobotesc.
- sursa: Scriban 1939
- permalink
OBRINTI vb. (MED.) 1. a (se) congestiona, a (se) inflama, a (se) irita, (reg.) a (se) boboti. (Plaga s-a ~.) 2. a se inflama, a se tumefia, a se umfla, (reg.) a se boboti. (Brațul s-a ~.)
- sursa: Sinonime82 1982
- permalink