năgară
NĂGÁRĂ s. f. 1. Plantă erbacee din familia gramineelor, caracteristică vegetației din stepe, cu paiul înalt, frunzele înguste și spicul cu fire lungi și aspre (Stipa capillata). 2. (Reg.) Colilie. 3. (Rar) Neghină. [Var.: negáră s. f.] – Et. nec.
- sursa: DEX '09 2009
- permalink
NEGÁRĂ s. f. v. năgară.
- sursa: DEX '09 2009
- permalink
NĂGÁRĂ s. f. 1. Plantă erbacee din familia gramineelor, caracteristică vegetației din stepe, cu paiul înalt, frunzele înguste și spicul cu fire lungi și aspre (Stipa capillata). 2. (Reg.) Colilie. 3. (Rar) Neghină. [Var.: negáră s. f.] – Et. nec.
- sursa: DEX '98 1998
- permalink
NEGÁRĂ s. f. v. năgară.
- sursa: DEX '98 1998
- permalink
NĂGÁRĂ s. f. Plantă erbacee, din familia gramineelor, caracteristică vegetației din stepe, cu paiul înalt, frunzele înguste, spicul cu fire lungi și aspre (Stipa); păiuș, colilie. Năgara înflorită strălucea ca argintul la soarele verii în singurătatea cuprinsului. SADOVEANU, N. P. 222. (Cu pronunțare regională) Frunzuleană de nagară, Este-un nuc între hotară. SEVASTOS, C. 11. ◊ Fig. Un bărbat de treizeci și cinci de ani... începe să aibă la tîmple fuiorașe de năgară. SADOVEANU, F. J. 68. – Variantă: negáră (ALECSANDRI, P. P. 228) s. f.
- sursa: DLRLC 1955-1957
- permalink
NEGÁRĂ s. f. v. năgară.
- sursa: DLRLC 1955-1957
- permalink
năgáră s. f., g.-d. art. năgárei
- sursa: DOOM 2 2005
- permalink
năgáră s. f., g.-d. art. năgárei
- sursa: Ortografic 2002
- permalink
NĂGÁRĂ s. (BOT.) 1. (Stipa capillata) (reg.) bucșău, păiuș, pănușiță, șușarcă, iarba-curălei. 2. v. neghină.
- sursa: Sinonime 2002
- permalink
NĂGÁRĂ s. v. colilie, sălbăție.
- sursa: Sinonime 2002
- permalink
NĂGÁRĂ f. Plantă erbacee cu tulpină înaltă de tip pai, cu frunze filiforme și spiculețe cu țepi lungi, ce crește în stepă și pe coline uscate; pănușiță. /Orig. nec.
- sursa: NODEX 2002
- permalink
năgară f. plantă ierboasă cu frunzele răsucite (Stipa capillata). [Origină necunoscută].
- sursa: Șăineanu, ed. VI 1929
- permalink
negară f. V. năgară.
- sursa: Șăineanu, ed. VI 1929
- permalink
nagáră (est) și negáră (sud) f., pl. ărĭ (rus. nagarŭ, negreață de ma mucu lumînăriĭ). Un fel de neghină care crește pin tot grîŭ și care are boabele maĭ micĭ. Un fel de colilie numită și păiuș și pănușiță și care crește pin locurĭ aride și nisipoase (stippa capillata). – Și năgară.
- sursa: Scriban 1939
- permalink
năgáră V. nagară.
- sursa: Scriban 1939
- permalink
negáră V. nagară.
- sursa: Scriban 1939
- permalink
năgară s. v. COLILIE. SĂLBĂȚIE.
- sursa: Sinonime82 1982
- permalink
NĂGARĂ s. (BOT.) 1. (Stipa capillata) (reg.) bucșău, păiuș, pănușiță, șușarcă, iarba-curălei. 2. (Agrostemma githago) neghină, zizanie, (pop.) mălură, (înv. și reg.) plevilă, (reg.) negreață, (înv.) pleavă.
- sursa: Sinonime82 1982
- permalink
NĂGARĂ subst. 1. – Pînteleiu, mold., 1691 (BCI IV 213). 2. Negar, V. (Sur VIII); -ă, M. (IS 276). 3. Cf. Nagîra, V. (T-Jiu).
- sursa: Onomastic 1963
- permalink