neguțătoreasă

NEGUSTOREÁSĂ, negustorese, s. f. Femeie care se ocupă cu comerțul (particular); soție de negustor; negustoriță. [Var.: (înv. și reg.) neguțătoreásă s. f.] – Negustor + suf. -easă.

NEGUȚĂTOREÁSĂ s. f. v. negustoreasă.

NEGUSTOREÁSĂ, negustorese, s. f. Femeie care se ocupă cu comerțul (particular); soție de negustor; negustoriță. [Var.: (înv. și reg.) neguțătoreásă s. f.] – Negustor + suf. -easă.

NEGUȚĂTOREÁSĂ s. f. v. negustoreasă.

NEGUSTOREÁSĂ, negustorese, s. f. Femeie care se ocupă cu negoțul particular, soție de negustor. Mama-mare era... negustoreasă de prescuri și de lumînări la biserică. PAS, Z. I 27.

negustoreásă s. f., g.-d. art. negustorései; pl. negustorése

negustoreásă s. f., g.-d. art. negustorései; pl. negustorése

NEGUSTOREÁSĂ s. comerciantă, negustoriță.

NEGUSTOREÁSĂ ~ése f. 1) Femeie care se ocupă cu comerțul particular; comerciantă. 2) Soția negustorului. /negustor + suf. ~easă

negustór, -eásă s., pl. f ese (d. neguțător). Comerciant, acela care vinde marfă.

NEGUSTOREASĂ s. comerciantă, negustoriță.