narodnicism

NARODNICÍSM s. n. Mișcare social-politică a intelectualității din Rusia în a doua jumătate a sec. XIX, care socotea țărănimea forța socială capabilă să răstoarne țarismul și să instaureze socialismul. – Narodnic + suf. -ism.

NARODNICÍSM s. n. Mișcare social-politică din Rusia în a doua jumătate a sec. XIX, care susținea că principala forță revoluționară este țărănimea și intelectualitatea, și care acorda personalităților, eroilor rolul de creatori ai istoriei. – Narodnic + suf. -ism.

NARODNICÍSM s. n. Mișcare social-politică a intelectualității mic-burgheze din Rusia în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, care susținea că principala forță revoluționară este țărănimea, negînd astfel rolul de conducător al clasei muncitoare în lupta revoluționară; ea acorda personalităților, eroilor, rolul de creatori ai istoriei: și preconiza acte anarhice și teroarea individuală.

narodnicísm s. n.

narodnicísm s. n.

NARODNICÍSM s.n. Mișcare social-politică în Rusia, din a doua jumătate a sec. XIX, care vedea în țărănime și în intelectualitate singurele forțe revoluționare. [< narodnic + -ism, cf. rus. narodnicestvo < narod – popor].

NARODNICÍSM s. n. mișcare social-politică în Rusia din a doua jumătate a sec. XIX, care, subapreciind dezvoltarea și rolul clasei muncitoare, vedea în țărănime și în intelectualitate singurele forțe revoluționare. (după rus. narodnicestvo)

NARODNICÍSM n. (în Rusia din a doua jumătate a sec. XIX) Mișcare social-politică a intelectualilor raznocinți, care susținea că principala forță revoluționară este țărănimea și intelectualitatea. /narodnic + suf. ~ism

NARODNICÍSM (< narodnic) s. n. Mișcare social-politică a intelectualității în Rusia, din a doua jumătate a sec. 19, care socotea țărănimea ca fiind forța socială capabilă să răstoarne țarismul și să instaureze socialismul, pe calea dezvoltării obștii țărănești; n. acorda personalităților, eroilor, rolul de creatori ai istoriei și preconiza tactica terorii individuale. Fondatorii mișcării: A.I. Herzen și N.G. Cernîșevski. Ideologi:M.A. Bakunin și P.R. Lavrov.