mâlos

MÂLÓS, -OÁSĂ, mâloși, -oase, adj. Plin de mâl; nămolos. – Mâl + suf. -os.

MÂLÓS, -OÁSĂ, mâloși, -oase, adj. Plin de mâl; nămolos. – Mâl + suf. -os.

MÎLÓS, -OÁSĂ, miloși, -oase, adj. (Despre un loc, despre o apă) Plin de mîl. V. nămolos, noroios. Am umblat multă vreme pe miriști, prin mlaștini, am sărit ptraie miloase care curgeau pe sub sălcii neclintite. SADOVEANU, O. I 361. Apele grele în măreția lor miloasă puneau un galben argilos in priveliștea care venea. CAMIL PETRESCU, N. 63. Cel mai bun pămînt pentru cînepă trebuie să fie gras, adecă mîlos. PAMFILE, A. R. 165.

mâlós adj. m., pl. mâlóși; f. mâloásă, pl. mâloáse

mâlós adj. m., pl. mâlóși; f. sg. mâloásă, pl. mâloáse

MÂLÓS adj. v. noroios.

MÂLÓS adj. v. argilos, cleios, clisos, lutos.

MÂLÓS ~oásă (~óși, ~oáse) Care are mult mâl; cu mult mâl; nămolos. /mâl + suf. ~os

mălos a. plin de măl.

mîlós, -oásă adj. (d. mîl). Est. Plin de mîl.

MÎLOS adj. mlăștinos, mocirlos, nămolos, noroios, (înv. și pop.) tinos, (reg.) glodos, gloduros, (prin Maram.) mociros. (Un drum ~.).

mîlos adj. v. ARGILOS. CLEIOS. CLISOS. LUTOS.