mojdei

MOJDÉI s. n. v. mujdei.

MUJDÉI, mujdeie, s. n. Preparat alimentar din usturoi pisat, apă (sau oțet) și sare, care servește ca adaos la unele mâncăruri. [Var.: mojdéi s. n.] – Must + de + ai („usturoi”).

MOJDÉI s. n. v. mujdei.

MUJDÉI s. n. Preparat alimentar din usturoi pisat, oțet (sau apă) și sare, care servește ca adaos la unele mâncăruri. [Var.: mojdéi s. n.] – Must + de + ai („usturoi”).

MOJDÉI s. n. v. mujdei.

MUJDÉI s. n. Amestec de usturoi pisat, oțet (sau apă) și sare. Pisăm în găvan... trei căpățîni de usturoi. Le stropim cu sare și turnăm deasupra o ulcică de apă. Gata mujdeiul. STANCU, D. 195. Puii fripți, trecuți prin mujdei de usturoi, fură devorați cu entuziasm. CAMIL PETRESCU, N. 70. Iaca niște bulughine cu mujdei și cu mămăligă. CREANGĂ, P. 153. – Variantă: mojdéi (HOGAȘ, M. N. 69) s. n.

mujdéi s. n., pl. mujdéie

mujdéi s. n., pl. mujdéie

mujdéi s. n., pl. mujdeie (rar mujdeiuri)

MUJDÉI s. (reg.) mujdar, mujdeală. (Pasăre friptă cu ~.)

MUJDÉI n. Usturoi pisat cu apă, puțin oțet (sau moare), sare (uneori și untdelemn), folosit drept condiment la unele mâncăruri. /must + de + înv. ai

mujdeiu n. Mold. mâncare de post la țară din usturoiu pisat cu sare și apă: niște bulughine cu mujdeiu și cu mămăligă CR. [Lit. must de aiu].

mișcóĭ și mușcóĭ m., pl. tot așa (augm. d. vsl. mĭskŭ, fem. mĭska, a. î.; bg. mŭska, rus. mesk; alb. mušk). Vechĭ. Catîr. – Și mîșc. Fem. -oaĭe, pl. tot așa. În Ps. S. 31, 9, și mujdei, ceĭa ce pare o greșeală.

mojdéĭ și mujdéĭ n., pl. eĭe (d. mojdesc). Mold. ș. a. Salată compusă din usturoĭ strivit în scăfiță și amestecat cu oțet. (Se mănîncă maĭ ales cu pește sărat fert). V. scordalea.

1) mujdeĭ m. V. mîșcoĭ.

2) mujdéĭ n. V. mojdeĭ.

MUJDEI s. (reg.) mujdar, mujdeală. (Pasăre friptă cu ~.)

mujdéi, s.n. – (gastr.) Preparat alimentar din usturoi pisat, apă și sare: „Și-o pregătit să aibă la îndemână cu el într-o uiagă mujdei de usturoi” (Bilțiu-Dăncuș, 2005: 111). ♦ (top.) Mujdeiu, denumirea veche a pârâului Usturoiu, ce izvorăște din dealurile din nordul Băii Mari și se unește cu Valea Roșie, pentru a se vărsa în Săsar. „În anul 1669, se vorbește despre pârâul Mujdeiu, care nu poate fi decât Usturoiu de astăzi…” (Dariu Pop, 1938, p. 15). – Din must+de+ai (DEX, MDA). Cuv. rom. > magh. muzsgyé (Bakos, 1982).

mujdéi, s.n. – 1. (gastr.) Preparat alimentar din usturoi pisat, apă și sare. 2. (top.) Mujdeiu, denumirea veche a pârâului Usturoiu, ce izvorește din dealurile din nordul Băii Mari. – Must+de+ai; Cuv. rom. preluat în magh. (muzsgyé) (Bakos 1982).

mujdei s. n. sg. (er.) spermă.