miișoară

MIIȘOÁRĂ, miișoare, s. f. (Fam.) Diminutiv al lui mie. [Pr.: mi-i-] – Mie + suf. -ișoară.

MIIȘOÁRĂ, miișoare, s. f. (Fam.) Diminutiv al lui mie. [Pr.: mi-i-] – Mie + suf. -ișoară.

miișoáră (fam.) (mi-i-) s. f., g.-d. art. miișoárei; pl. miișoáre

miișoáră s. f. (sil. mi-i-), g.-d. art. miișoárei; pl. miișoáre