manție

-MANȚÍE Element secund de compunere savantă cu semnificația „devinație”, „ghicit”, „prezicere”. [< fr. -mantie, it. -manzia, cf. gr. manteia < mantis – ghicitor, profet].

-MANȚÍE elem. -mant.

-MANȚIE „prezicere, divinație”. ◊ gr. manteia „ghicit, prezicere” > fr. -mancie, it. -manzia, germ. -mantie > rom. -manție.