madipolon

MADIPOLÓN s. n. (Înv.) Pânză albă, deasă și fină de bumbac, folosită pentru confecționarea lenjeriei de pat și de corp. – Din fr. madapolam. Cf. rus. madepolan.

MADIPOLÓN s. n. Pânză albă, deasă și fină de bumbac, întrebuințată la confecționarea rufăriei de pat și de corp. – Din fr. madapolam. Cf. rus. madepolan.

MADIPOLÓN s. n. (Astăzi rar) Pînză albă și fină de bumbac, întrebuințată la confecționarea albiturilor. Nu mai aveam de-a face nici cu iluziunile mele tinere, ci ca bucățile de... madipolon, stambă etc. DEMETRESCU, O. 96. Variantă: madipolán s. n.

madipolón (înv.) s. n.

madipolón s. n., pl. madipolónuri

MADIPOLÓN s. (TEXT.) șifon.

MADIPOLÓN s.n. Pânză fină de bumbac întrebuințată pentru albituri. [Var. madipolan s.n. / cf. fr. madapolan, germ. Madapolam, rus. madapolam < Madapolan – oraș în India].

MADIPOLÓN s. n. pânză fină de bumbac, pentru albituri. (< fr. madapolan, rus. madepolan)

madipolón (madipolónuri), s. n. – Un tip de pînză. – Var. madepolon. Fr. madapolam, cf. rus. madepolam.

MADIPOLÓN n. Țesătură de bumbac folosită pentru lenjerie. /<fr. madapolam, rus. madepolan

*madapolám n., pl. urĭ (fr. madapolam, sp. -an, d. orașu Madapolam din India). Șifon, pînză albă de bumbac, fabricată maĭ întîĭ la Madapolam. (Din ĭa se fac rufe de trup și de pat. E maĭ proastă de cît olanda). – Vulg. madipolón.

madipolon, V. madapolam.

MADIPOLON s. (TEXT.) șifon.