loterie

LOTERÍE, loterii, s. f. Joc de noroc care constă în emiterea unor bilete prevăzute cu numere sau combinații de numere, dintre care, prin tragere la sorți, unele sunt declarate câștigătoare, dând dreptul posesorilor lor la premii în bani, în obiecte de valoare etc.; loto (2). ♦ Fig. Hazard, noroc, baftă. – Din fr. loterie.

LOTERÍE, loterii, s. f. Joc de noroc care constă în emiterea unor bilete prevăzute cu numere sau combinații de numere, dintre care, prin tragere la sorți, unele sunt declarate câștigătoare, dând dreptul posesorilor lor la premii în bani, în obiecte de valoare etc.; loto (2). ♦ Fig. Hazard, noroc, baftă. – Din fr. loterie.

LOTERÍE, loterii, s. f. Joc de noroc, în care, după ce s-a pus în vînzare un anumit număr de bilete numerotate, se trag la sorți cîteva numere care atribuie posesorilor lor premii în bani sau în obiecte de valoare; fig. hazard, întîmplare, noroc. Pe zi ce trece, studenții se conving că examenul nu e «o loterie», că, dacă înveți cu seriozitate și după plan bine întocmit, nu se poate să nu obții calificative bune. SCÎNTEIA, 1954, nr. 2872.

loteríe s. f., art. lotería, g.-d. art. loteríei; pl. loteríi, art. loteríile

loteríe s. f., art. lotería, g.-d. art. loteríei; pl. loteríi, art. loteríile

LOTERÍE s. v. hazard, întâmplare.

LOTERÍE s.f. Joc de noroc în care se trag la sorți numerele câștigătoare. ♦ (Fig.) Noroc, hazard. [Gen. -iei. / cf. fr. loterie, it. loteria].

LOTERÍE s. f. joc de noroc în care se trag la sorți numerele câștigătoare; loto (2). ◊ (fig.) noroc, hazard. (< fr. loterie)

LOTERÍE ~i f. 1) Joc de noroc în care se trag la sorți bilete numerotate, dintre care unele sunt câștigătoare. Bilet de ~. 2) fig. Concurs de împrejurări neprevăzute; noroc; hazard. [G.-D. loteriei] /<fr. loterie

loterie f. 1. joc în care loturile sunt trase la sorți; 2. fig. afacere de hazard.

*loteríe f. (fr. loterie, d. it. lotteria. V. loton), Un joc de noroc la care, după ce ți-aĭ luat un bilet orĭ maĭ multe, se trag sorțiĭ și se atribue cîștigu saŭ cîștigurile biletuluĭ al căruĭ număr a ĭeșit cîștigător: loterie particulară saŭ de stat. Fig. Lucru saŭ afacere care depinde de noroc: fericirea și nefericirea îs une-orĭ o loterie.

loterie s. v. HAZARD. ÎNTÎMPLARE.