ligură

LIGÚR, -Ă, liguri, -e, s. m. și f. (La pl.) Populație străveche așezată în nord-vestul Italiei și în sud-estul Franței și asimilată de celți și de romani; (și la sg.) persoană care aparținea acestei populații. – Din fr. Ligures, it. ligure.

LIGÚRI s. m. pl. Populație străveche așezată în nord-vestul Italiei și în sud-estul Franței și asimilată de celți și de romani. – Din fr. Ligures, it. ligure.

!ligúr adj. m., s. m., pl. ligúri; adj. f., s. f. ligúră, pl. ligúre

ligúri s. m. pl.

LIGÚR, -Ă adj., s. m. f. (locuitor) dintr-o populație străveche de pe coasta europeană a Mării Mediterane. ◊ (s. f.) limbă indo-europeană vorbită de liguri. (< fr. ligure)

LIGÚRĂ s. f. (< fr. ligure, it. liguro): limbă antică vorbită de liguri, o populație străveche așezată în nord-vestul Italiei și sud-estul Franței.