libarcă

LIBÁRCĂ, libărci, s. f. Gândac de noapte din ordinul ortopterelor, de culoare brună-roșcată, care trăiește mai ales prin bucătării; șvab (Blatta germanica). – Din bg. hlăbarka.

LIBÁRCĂ, libărci, s. f. Gândac de noapte din ordinul ortopterelor, de culoare brună-roșcată, care trăiește mai ales prin bucătării; șvab (Blatta germanica). – Din bg. hlăbarka.

LIBÁRCĂ, libărci, s. f. Insectă de noapte din ordinul ortopterelor, avînd înfățișarea unui gîndac de culoare brună-roșcată, care trăiește mai ales în bucătării (Blatta orientalis). V. șvab. Îi mișună gîndurile ca niște libărci. G. M. ZAMFIRESCU, SF. M. N. I 304.

libárcă s. f., g.-d. art. libắrcii; pl. libắrci

libárcă s. f., g.-d. art. libărcii; pl. libărci

LIBÁRCĂ s. 1. v. gândac de bucătărie. 2. v. șvab.

libárcă (libắrci), s. f. – Insectă (Periplaneta orientalis). Bg. hlebarka, de la hleb „pîine” (Conev 52; Scriban).

LIBÁRCĂ ~ărci f. Gândac nocturn brun-roșcat care se hrănește cu produse alimentare; gândac de bucătărie; șvab. /<bulg. hlăbarka

libarcă f. 1. gândac negru (Blata); 2. Tr. femeie limbută. [Origină necunoscută].

libárcă f., pl. ărcĭ (bg. hlĕbarka, libarcă). Vest. Un fel de gîndac mare care trăĭește pin bucătăriĭ și grajdurĭ și care ĭese noaptea din ascunzătoare (periplanéta orientális). – În Buc. șfab. V. tarhon 1.

LIBARCĂ s. (ENTOM.) 1. (Blatta sau Periplaneta orientalis) șvab, gîndac-de-bucătărie, gîndac-de-casă, gîndac-negru, (reg.) gîzoabă, taracan, (Bucov.) tarhan. 2. (Phyllodromia germanica) corhan, rus, șvab, (reg.) colțan, prus, tarhan.

libarcă, libărci s. f. (peior.) prostituată.