lamoste

LÁMOSTE s. f. (Pop.) Diaree. – Cf. rus. domota.

LÁMOSTE s. f. (Pop.) Diaree. – Et. nec.

lámoste (pop.) s. f., g.-d. art. lámostei

lámoste s. f., g.-d. art. lámostei

LÁMOSTE s. v. diaree.

lámoste s. f. – Diaree infantilă. Sl. *lamostĭ, din lat. lamati „a rupe” (Cihac, II, 165; DAR), cf. rus. lamota „boală”. Der. propusă de Conev 72 (bg. mlamosnici „vierme de făină”), nu pare probabilă. – Der. lămosti, vb. (a se îmbolnăvi de diarea).

lamoste f. Mold. ieșire afară cu sânge la copiii mici. [Cf. rus. LAMOTA, dureri în membrele corpului].

hălămujdíe f. (vrus. hlomozd, huruĭală; ceh. hlomoz, gălăgie, gălămoz. V. limujder, glogozesc, hărmălaĭe, calamandros și Bern. la glomotŭ și kormola). Est. Fam. Mare dezordine și gălăgie, tărăboĭ, zăhăĭală, forfoteală, amestec de lume. – Și hălămústie (Săgh. 56), hălămústă, halamúște, lămújde, lămóste, lămúste, lămústie. Și zgromójd (Dos.), n., pl. urĭ și oajde. În jud. Olt glágomă, pl. e (sîrb. galama). La Acad. alimójdiĭ (f. pl.), fleacurĭ. V. arababura.

lămóste și lămújde, V. hălămujdie.

lamoste s. v. DIAREE.