iubițică
IUBIȚÉL, -ÍCĂ, iubiței, -ele, s. m. și f. (Fam.) Diminutiv al lui iubit2 (2). – Iubit2 + suf. -el.
- sursa: DEX '09 2009
- permalink
IUBIȚÉL, -ÍCĂ, iubiței, -ele, s. m. și f. (Fam.) Diminutiv al lui iubit2 (2). – Iubit2 + suf. -el.
- sursa: DEX '98 1998
- permalink
IUBIȚÉL, iubiței, s. m. Diminutiv al lui iubit2. Iubițele, drăguțul mieu! de-ai ști tu cît de greu mi-i mie aici, poate tot mi-ai face măcar o plăcere. SBIERA, P. 43.
- sursa: DLRLC 1955-1957
- permalink
iubițél (fam.) s. m., pl. iubițéi, art. iubițéii
- sursa: DOOM 2 2005
- permalink
iubițícă (fam.) s. f., g.-d. art. iubițélei; pl. iubițéle, art. iubițélele
- sursa: DOOM 2 2005
- permalink
iubițél s. m., pl. iubițéi, art. iubițéii
- sursa: Ortografic 2002
- permalink
iubițícă s. f., g.-d. art. iubițélei; pl. iubițéle
- sursa: Ortografic 2002
- permalink