istrion

14 definiții pentru istrion

HISTRIÓN, histrioni, s. m. 1. Actor de comedie la greci și la romani; bufon. 2. Măscărici, comediant lipsit de talent. ♦ Fig. Om ipocrit, perfid, șarlatan. [Pr.: -tri-on. – Var.: istrión s. m.] – Din fr. histrion, lat. histrio, -onis.

ISTRIÓN s. m. v. histrion.

HISTRIÓN, histrioni, s. m. 1. Actor de comedie la greci și la romani; bufon. 2. Măscărici, comediant lipsit de talent. ♦ Fig. Om ipocrit, perfid, șarlatan. [Pr.: -tri-on. – Var.: istrión s. m.] – Din fr. histrion, lat. histrio, -onis.

ISTRIÓN, istrioni, s. m. V. histrion.

HISTRIÓN, histrioni, s. m. (La romani) Actor de comedie. Se aduseră din Etruria niște histrioni cari, prin jocurile lor, trebuiau să îmblînzească mînia zeilor. ODOBESCU, S. I 40. – Pronunțat: -tri-on. – Variantă: istrión s. m.

ISTRIÓN s. m. v. histrion.

histrión (-tri-on) s. m., pl. histrióni

histrión s. m. (sil. -tri-on), pl. histrióni[1]

HISTRIÓN s.m. 1. Actor de comedie la greci și la romani; bufon. 2. Măscărici, comediant lipsit de talent. ♦ (Fig.) Om ipocrit, șarlatan; gesticulant ridicol. [Pron. -tri-on, var. istrion s.m. / < fr. histrion, lat. histrio].

ISTRIÓN s.m. v. histrion.

HISTRIÓN s. m. 1. actor de comedie la greci și la romani; bufon. 2. măscărici, comediant. ◊ (fig.) om ipocrit, șarlatan. (< fr. histrion, lat. histrio)

HISTRIÓN ~i m. 1) (în Roma Antică) Actor de comedie; bufon. 2) (în Europa Occidentală la începutul evului mediu) Actor ambulant. 3) Actor lipsit de talent; comediant. 4) fig. Persoană lipsită de sinceritate; ipocrit. [Sil. his-tri-on] /<lat. histrio, õnis, fr. histrion[1]

histrion m. actor la Romani (AL.).

*istrión m. (lat. histrio, -ónis). La Romanĭ, actor care juca farse grosolane acompaniat cu flautu. Azĭ iron. Actor prost. V. ghiduș, saltimbanc.