invulnerabil

INVULNERÁBIL, -Ă, invulnerabili, -e, adj. Care nu poate fi rănit; p. ext. care nu poate fi atacat sau învinuit; de care nu te poți atinge cu nimic, nevulnerabil. – Din fr. invulnérable, lat. invulnerabilis.

INVULNERÁBIL, -Ă, invulnerabili, -e, adj. Care nu poate fi rănit; p. ext. care nu poate fi atacat sau învinuit; de care nu te poți atinge cu nimic, nevulnerabil. – Din fr. invulnérable, lat. invulnerabilis.

INVULNERÁBIL, -Ă, invulnerabili, -e, adj. Care nu poate fi rănit; p. ext. care nu poate fi atacat sau de care nu te poți atinge cu nimic. Purta pretutindeni același aer triumfător al parvenitului fericit, bogat și invulnerabil. VLAHUȚĂ, O. A. III 7.

invulnerábil adj. m., pl. invulnerábili; f. invulnerábilă, pl. invulnerábile

invulnerábil adj. m. vulnerabil

INVULNERÁBIL adj. inatacabil, neatacabil. (Un argument ~.)

INVULNERÁBIL, -Ă adj. Care nu poate fi rănit; (p. ext.) care nu poate fi atins, lovit, învinuit în nici un fel. [Cf. lat. invulnerabilis, fr. invulnérable].

INVULNERÁBIL, -Ă adj. care nu poate fi rănit. ◊ care nu poate fi atacat, învinuit în nici un fel. (< fr. invulnérable, lat. invulnerabilis)

INVULNERÁBIL ~ă (~i, ~e) 1) Care nu poate fi vătămat, rănit; nevulnerabil. 2) fig. Care nu poate fi atacat sau acuzat. /<fr. invulnérable, lat. invulnerabilis

invulnerabil a. care nu poate fi rănit.

*invulnerábil, -ă adj. (lat. in-vulnerabilis). Care nu e vulnerabil, nu poate fi rănit: adversar invulnerabil.

INVULNERABIL adj. inatacabil.