incurabil

INCURÁBIL, -Ă, incurabili, -e, adj. (Despre boli) Care nu poate fi vindecat, fără leac; (despre ființe) care suferă de o boală nevindecabilă, p. ext. de un defect moral ce nu (mai) poate fi vindecat. – Din fr. incurable.

INCURÁBIL, -Ă, incurabili, -e, adj. (Despre boli) Care nu poate fi vindecat, fără leac; (despre ființe) care suferă de o boală nevindecabilă, p. ext. de un defect moral ce nu (mai) poate fi vindecat. – Din fr. incurable.

INCURÁBIL, -Ă, incurabili, -e, adj. (Despre o boală sau un bolnav) Care nu se poate vindeca, care nu mai dă speranțe de vindecare. Bolnavii incurabili... acum nu se primesc în spitalele unde se tratează numai boalele ce se pot vindeca. KOGĂLNICEANU, S. A. 83.

incurábil adj. m., pl. incurábili; f. incurábilă, pl. incurábile

incurábil adj. m., pl. incurábili; f. sg. incurábilă, pl. incurábile

INCURÁBIL adj. (MED.) 1. malign, nevindecabil, (înv.) necurabil. (Cancer ~.) 2. condamnat, irecuperabil, nerecuperabil, nevindecabil, (înv.) necurabil. (Un bolnav ~.)

Incurabil ≠ curabil, vindecabil

INCURÁBIL, -Ă adj. Care nu (mai) poate fi vindecat. [Cf. fr. incurable].

INCURÁBIL, -Ă adj. (despre boli; despre oameni) care nu poate fi vindecat. (< fr. incurable, lat. incurabilis)

INCURÁBIL ~ă (~i, ~e) 1) (despre boli sau despre bolnavi) Care nu poate fi vindecat; de nevindecat. 2) fig. (despre persoane) Care suferă de un defect moral nevindecabil; imposibil de a fi corijat. /<fr. incurable

incurabil a. care nu poate fi vindecat: boală incurabilă; fig. vițiu incurabil.

*incurábil, -ă adj. (lat. in-curabilis). Care nu se maĭ poate vindeca, imedicabil, iremediabil: boală incurabilă, vițiĭ incurabile. Subst. Un incurabil, unu care nu se maĭ vindecă. Adv. În mod incurabil.

INCURABIL adj. (MED.) 1. nevindecabil, (înv.) necurabil. (Boală ~.) 2. condamnat, nevindecabil, (înv.) necurabil. (Un bolnav ~.)