imparțialitate

IMPARȚIALITÁTE s. f. Calitatea de a fi imparțial; nepărtinire, obiectivitate. [Pr.: -ți-a-] – Din fr. impartialité.

IMPARȚIALITÁTE s. f. Calitatea de a fi imparțial; nepărtinire, obiectivitate. [Pr.: -ți-a-] – Din fr. impartialité.

IMPARȚIALITÁTE s. f. Calitatea de a fi imparțial; nepărtinire, obiectivitate. - Pronunțat: -ți-a-.

imparțialitáte (-ți-a-) s. f., g.-d. art. imparțialitắții

imparțialitáte s. f. (sil. -ți-a-), g.-d. art. imparțialității

IMPARȚIALITÁTE s. v. obiectivitate.

Imparțialitate ≠ parțialitate

IMPARȚIALITÁTE s.f. Calitatea de a fi imparțial; nepărtinire, obiectivitate. [Pron. -ți-a-. / cf. fr. impartialité].

IMPARȚIALITÁTE s. f. calitatea de a fi imparțial; nepărtinire, obiectivitate. (< fr. impartialité)

IMPARȚIALITÁTE f. 1) Caracter imparțial; nepărtinire; obiectivitate. 2) Atitudine imparțială. [G.-D. imparțialității; Sil. -ți-a-] /<fr. impartialité

imparțialitate f. nepărtinire.

*imparțialitáte f. (fr. impartialité). Calitatea de a fi imparțial, nepărtinire.

IMPARȚIALITATE s. nepărtinire, obiectivitate, (rar) neparțialitate, (ieșit din uz) obiectivism. (A da dovadă de ~.)