hărăbor

HĂRĂBÓR, -OÁRĂ, hărăbori, -oare, adj. (Transilv., mai ales despre copii) Vioi, voinic. Numai cu una cu două, hrana pentru o sută de copii hărăbori nu se cîștigă! SLAVICI, la TDRG.

HĂRĂBÓR, -OÁRĂ, hărăbori, -oare, adj. (Reg., despre copii) Vioi, voinic. – Slav (v. sl. hrabrŭ).

hărăbór s.n. (reg.) larmă, vociferări, ciorobor.

hărăbór, V. hrăbor.

hrăbór și hrábor, -ă adj. (vsl. hrabrŭ, viteaz). Vechĭ. Viteaz, curajos. – În Trans. azĭ hărăbór (fem. -oară), robust.