husa

HÚSĂ, huse, s. f. Învelitoare de stofă, de pânză, de material plastic etc. cu care se acoperă mobilele, unele aparate, mașini sau materiale spre a le proteja, a le feri de praf, umezeală etc. – Din fr. housse.

HÚSĂ, huse, s. f. Învelitoare de stofă, de pânză, de material plastic etc. cu care se acoperă mobilele, unele aparate, mașini sau materiale spre a le proteja, a le feri de praf, umezeală etc. – Din fr. housse.

HÚSĂ, huse, s. f. Învelitoare de stofă sau de pînză cu care se acoperă mobilele (mai ales scaunele, fotoliile) spre a le feri de stricăciuni și de murdărie. ♦ (Tehn.) Învelitoare de pînză impermeabilă, folosită pentru protejarea anumitor piese sau materiale împotriva prafului, a noroiului, a frigului sau chiar a uzurii. ◊ Husă de radiator (sau de motor) = învelitoare de pînză impermeabilă cu care se îmbracă iarna radiatorul unui motor de automobil, ca să nu înghețe apa din el.

húsă s. f., g.-d. art. húsei; pl. húse

husá vb., ind. prez. 3 sg. huseáză

húsă s. f., g.-d. art. húsei; pl. húse

HUSÁ vb. I. tr. (Franțuzism) A înveli, a acoperi cu o husă. [< fr. housser].

HÚSĂ s.f. Învelitoare de stofă sau de pânză cu care se acoperă mobilele spre a le proteja de lovituri, de murdărie etc. ♦ Învelitoare (impermeabilă) folosită pentru protejarea anumitor mașini, piese sau materiale. [< fr. housse].

HUSÁ vb. tr. a acoperi cu o husă. (< fr. housser)

HÚSĂ s. f. învelitoare de pânză, material plastic etc. cu care se acoperă piese, aparate, mașini, mobile. (< fr. housse)

HÚSĂ ~e f. Învelitoare protectoare a diferitelor obiecte (mobilă, piese, aparate, mașini etc.). ~ pentru roțile de rezervă. [G.-D. husei] /<fr. housse

HUSA VOALURII sac din pânză destinat plierii voalurii parașutei principale (sau de salvare).