hegemon

egemón sm vz hegemon

eghemón sm vz hegemon

HEGEMÓN, -Ă, hegemoni, -e, s. m. și f., adj. Conducător; (persoană) care reprezintă forța principală, conducătoare. [Var.: heghemón, -ă, s. m. și f., adj.] – Din lat. hegemon.

HEGHEMÓN, -Ă, s. m. și f., adj. v. hegemon.

HEGEMÓN, hegemoni, s. m., adj. Conducător; (cel) care reprezintă forța principală, conducătoare. [Var.: heghemón s. m., adj.] – Din lat. hegemon.

HEGHEMÓN, heghemoni, s. m., adj. m. V. hegemon.

HEGEMÓN, hegemoni, s. m. Cel care reprezintă forța principală, conducătoare într-o acțiune; conducător. – Variantă: heghemón s. m.

HEGHEMÓN s. m. v. hegemon.

HEGHEMÓN, heghemoni, s. m. V. hegemon.

!hegemón adj. m., s. m., pl. hegemóni; adj. f. hegemónă, pl. hegemóne

hegemón s. m., adj. m., pl. hegemóni

HEGEMÓN adj., s. v. conducător.

HEGEMÓN s.m. Conducător; cel care reprezintă forța principală, conducătoare. [Var. heghemon s.m. / < fr. hégémone, cf. lat., gr. hegemon].

HEGHEMÓN s.m. v. hegemon.

HEGEMÓN s. m., adj. conducător; (cel) care reprezintă forța principală, conducătoare. (< lat., gr. hegemon)

HEGEMÓN ~i m. Forță conducătoare, principală; forță motrice. /<lat. hegemon

HEGEMON adj., s. (POLITICĂ) conducător. (Forță ~.)