hașurator

HAȘURATÓR, hașuratoare, s. n. Instrument care servește la trasarea hașurilor. – Hașura + suf. -tor. Cf. fr. hachurateur.

HAȘURATÓR, hașuratoare, s. n. Instrument care servește la trasarea hașurilor. – Hașura + suf. -tor. Cf. fr. hachurateur.

hașuratór s. n., pl. hașuratoáre

hașuratór s. n., pl. hașuratoáre

HAȘURATÓR s.n. Instrument care servește la trasarea hașurilor. [Cf. fr. hachurateur].

HAȘURATÓR s. n. instrument pentru trasarea hașurilor. (< fr. hachurateur)

HAȘURATÓR ~oáre n. Instrument pentru trasarea hașurilor. /<fr. hachurateur