gratinat

GRATINÁ, gratinez, vb. I. Tranz. A acoperi unele mâncăruri cu pesmet și a le coace în cuptor. – Din fr. gratiner.

GRATINÁT, -Ă, gratinați, -te, adj. (Despre preparate culinare) Acoperit cu pesmet (copt). – V. gratina.

GRATINÁ, gratinez, vb. I. Tranz. A acoperi unele mâncăruri cu pesmet și a le da la cuptor. – Din fr. gratiner.

GRATINÁT, -Ă, gratinați, -te, adj. (Despre preparate culinare) Acoperit cu pesmet (copt). – V. gratina.

gratiná (a ~) vb., ind. prez. 3 gratineáză

gratiná vb., ind. prez. 3 sg. grátinează

GRATINÁ vb. I. tr. A prepara un graten (1) [în DN]. [P.i. -ez. / < fr. gratiner].

GRATINÁ vb. tr. a prepara un graten (1). (< fr. gratiner)

A GRATINÁ ~éz tranz. (mâncăruri) A coace în cuptor (presărând cu pesmet). /<fr. gratiner

GRATINA, gratinez, vb. I tranz. A realiza o crustă la suprafața unui preparat culinar, prin rumenire la cuptor; pentru a obține o crustă frumoasă, în mod curent suprafața preparatului se acoperă cu un strat de brânză sau pesmet.