făgădăriță

făgădăríță, făgădăríțe, s.f. (înv.) 1. femeia care ținea un făgădău (han, cârciumă); hangiță, cârciumăreasă, birtășiță. 2. nevastă de făgădar (hangiu, cârciumar).

făgădár m. (d. făgădăŭ). Trans. Cîrcĭumar, birtaș. – Fem. -ăreásă saŭ -ăríță.