furător
2 intrări
7 definiții pentru furător
FURĂTÓR, -OÁRE, furători, -oare, adj., s. m. și f. (Rar) 1. Adj. (Rar) Care fură. 2. S. m. și f. Hoț. – Fura + suf. -ător.
- sursa: DEX '09 2009
- permalink
FURĂTÓR, -OÁRE, furători, -oare, adj. (Rar) Care fură. ♦ (Substantivat) Hoț. – Fura + suf. -ător.
- sursa: DEX '98 1998
- permalink
FURĂTÓR, -OÁRE, furători, -oare, adj. (Rar) Care fură. ♦ (Substantivat) Hoț. Noi nu sîntem furători de boi, Nici mocani furători de cai. SAVASTOS, N. 116.
- sursa: DLRLC 1955-1957
- permalink
furătór (rar) adj. m., s. m., pl. furătóri; adj. f., s. f. sg. și pl. furătoáre
- sursa: DOOM 2 2005
- permalink
furătór adj. m., s. m., pl. furătóri; f. sg. și pl. furătoáre
- sursa: Ortografic 2002
- permalink
FURĂTÓR s. v. bandit, hoț, pungaș, tâlhar.
- sursa: Sinonime 2002
- permalink
furător s. v. BANDIT. HOȚ. PUNGAȘ. TÎLHAR.
- sursa: Sinonime82 1982
- permalink