fiziocratic

fiziocratic, ~ă a [At: ENGELS, A. 361 / P: ~zi-o~ / Pl: ~ici, ~ice / E: fr physiocratique] 1 Care aparține fiziocrației. 2 Privitor la fiziocrație.

FIZIOCRÁTIC, -Ă, fiziocratici, -ce, adj. Care aparține fiziocrației, privitor la fiziocrație. [Pr.: -zi-o-] – Din fr. physiocratique.

FIZIOCRÁTIC, -Ă, fiziocratici, -ce, adj. Care aparține fiziocrației, privitor la fiziocrație. [Pr.: -zi-o-] – Din fr. physiocratique.

FIZIOCRÁTIC, -Ă, fiziocratici, -e, adj. Care aparține concepției fiziocraților, în legătură cu concepția fiziocraților. – Pronunțat: -zi-o-.

fiziocrátic (-zi-o-cra-) adj. m., pl. fiziocrátici; f. fiziocrátică, pl. fiziocrátice

fiziocrátic adj. m. (sil. -zi-o-cra-), pl. fiziocrátici; f. sg. fiziocrátică, pl. fiziocrátice

FIZIOCRÁTIC, -Ă adj. Care aparține concepției fiziocraților, privitor la fiziocrați. [< fr. physiocratique].

FIZIOCRÁTIC ~că (~ci, ~ce) Care ține de fiziocratism; propriu fiziocratismului. /<fr. physiocratique

*fiziocrátic, -ă adj. (d. fiziocrat). Al fiziocraților.